România postsocialistă - studiu antropologic la Editura Polirom

Editura Polirom anunţă apariÅ£ia unui studiu inedit dedicat declinului clasei muncitoare în perioada post-comunistă: România postsocialistă. Munca, trupul ÅŸi cultura clasei muncitoare, făcut de antropologul David Kiedeckel, în colecÅ£ia „Sociologie. Antropologie”.

Beneficiar al unui statut social dramatic diminuat, muncitorul trece din rîndurile elitei într-un plan secundar din punct de vedere social. Dacă altădată minerii ÅŸi muncitorii reprezentau elita forÅ£ei de muncă româneÅŸti ÅŸi se bucurau de numeroase privilegii, astăzi abia dacă sînt menÅ£ionaÅ£i în lucrările privind transformările postsocialiste. Volumul tratează tocmai declinul acestor grupuri sociale după 1989, în cei mai grei ani de după regimul comunist (1999-2002).

Sprijinit pe mărturiile unor foÅŸti mineri din Valea Jiului ÅŸi muncitori din FăgăraÅŸ, pe care le plasează în contextul general al muncii, relaÅ£iilor politice, vieÅ£ii domestice ÅŸi comunitare, cartea descrie noua realitate cu care se confruntau aceste categorii profesionale, cu problemele specifice: precaritatea locurilor de muncă, degradarea sănătăţii ÅŸi insecuritatea socială.

David Kiedeckel, profesor de antropologie culturală ÅŸi aplicată la Central Connecticut State University din New Britain, Statele Unite ale Americii ÅŸi-a început cercetarea în vara anului 1999 ÅŸi a continuat munca de teren, cu întreruperi, pînă în vara lui 2002. Tot în 2002, împreună cu colegul său Alin Rus, a iniÅ£iat ÅŸi munca la filmul documentar Zilele minerilor. ViaÅ£a ÅŸi moartea culturii clasei muncitoare. „După estimările mele, cei trei ani dedicaÅ£i acestei cercetări au fost, totodată, ÅŸi cei mai dezastruoÅŸi din punctul de vedere al vieÅ£ii politice, sociale ÅŸi culturale din România, de la căderea lui CeauÅŸescu încoace”, precizează autorul. Din punctul acestuia de vedere, temele ÅŸi tonul acestei cărÅ£i, dar ÅŸi al filmului amintit, reflectă întreg climatul social al acelor ani „dezastruoÅŸi”. „Lumea muncitorilor români ai acelor ani, zbătîndu-se la cumpăna trecerii dintre milenii, era foarte deprimantă ÅŸi oferea puÅ£ine promisiuni de schimbare”, continuă antropologul.
Printre cele mai importante probleme cu care se confruntau muncitorii intervievaÅ£i de Kiedeckel se numărau munca sub nivelul calificării, ÅŸomajul sau ameninÅ£area ÅŸomajului, creÅŸterea rapidă a costurilor vieÅ£ii, destrămarea familiilor ÅŸi deteriorarea sănătăţii ÅŸi, mai ales, teama ÅŸi nesiguranÅ£a privind viitorul lor. „După cum menÅ£ionez în carte, «stresul» era cuvîntul care apărea mereu ÅŸi mereu în interviurile cu minerii din Valea Jiului sau cu muncitorii de la uzinele chimie din FăgăraÅŸ.”

Cartea oferă răspunsul la o întrebare esenÅ£ială: „cum au răzbătut aceÅŸti oameni în anii care au urmat?”. „Postsocialismul e dureros. După cum dovedesc Constantin Moldoveanu ÅŸi Ioan Popa (doi dintre subiecÅ£ii intervievaÅ£i – n.r.), transformările din această perioadă sînt înscrise în corpurile, minÅ£ile ÅŸi în mărturisirile multora dintre cei care trăiesc aceste timpuri nesigure (...). Vorbind despre lumea lor, muncitorii aruncă o privire introspectivă, înlăuntrul lor, dar ÅŸi în exterior, asupra societăţii postsocialiste, cu sentimente de teamă ÅŸi înstrăinare. Le e teamă pentru sănătatea lor, le e teamă pentru viitorul lor ÅŸi al familiilor, le e teamă pentru ce va fi cu viaÅ£a ÅŸi cultura lor. În acelaÅŸi timp, ei se simt respinÅŸi ÅŸi izolaÅ£i de noua societate în care ei trăiesc. Se consideră la fel de diferiÅ£i precum niÅŸte străini care privesc de dincolo de gard: o răsturnare completă a situaÅ£iei lor din perioada comunistă”, notează în volum David Kiedeckel.

David A. Kideckel este profesor de antropologie culturală ÅŸi aplicată la Central Connecticut State University din New Britain, SUA. A fost preÅŸedinte al Society for the Anthropology of Europe ÅŸi consultant pentru organizaÅ£ii internaÅ£ionale implicate în urmărirea transformărilor din Europa Centrală ÅŸi de Est.
De acelaÅŸi autor, la Editura Polirom a mai apărut Colectivism ÅŸi singurătate în satele româneÅŸti (2006).