Raftul Denisei - noi aparitii in colectia editurii Humanitas: Secta egoistilor si Stigmatul Casandrei

Volumele "Secta egoiÅŸtilor" de Eric-Emmanuel Schmitt ÅŸi "Stigmatul Casandrei" de Cinghiz Aitmatov sunt cele mai noi apariÅ£ii în colecÅ£ia "Raftul Denisei" a editurii Humanitas Fiction. Povestea cărÅ£ii lui Schmitt începe în momentul în care un cercetător, răsfoind un dicÅ£ionar ales la întâmplare, în penumbra Bibliotecii NaÅ£ionale din Paris, face cunoÅŸtinţă cu un personaj insolit: Gaspard Languenhaert, filozoful olandez din secolul al XVIII-lea care ÅŸi-a susÅ£inut doctrina "egoistă" în saloanele pariziene, unde se declara unicul creat al universului perceptibil.

La început amuzat de descoperire, cercetătorul devine din ce în ce mai intrigat de viaÅ£a bizarului personaj, de care se simte inexplicabil legat, luând decizia de a pleca în căutarea lui Languenhaert, ale cărui urme apar ÅŸi dispar pe neaÅŸteptate. Ancheta îl va purta pe eroul cărÅ£ii "Secta egoiÅŸtilor" de la Paris în Bretania, apoi la Amsterdam, unde îl aÅŸteaptă o seamă de documente misterioase, a căror apariÅ£ie pare orchestrată de o mână atotputernică ÅŸi o minte atotÅŸtiutoare.

Această călătorie se dovedeÅŸte, pentru narator ÅŸi cititor, un voiaj interior, o explorare a limitelor raÅ£iunii ÅŸi a nemăsuratelor întinderi ale ego-ului, dincolo de care se află răspunsul la întrebarea: "Cum poÅ£i ÅŸti vreodată dacă viaÅ£a e aievea ÅŸi nu-i doar un vis?".

"Un roman despre o carte care nu există, într-un univers unde nu există decât cărÅ£i", titrează publicaÅ£ia "Le Figaro", scriind despre opera lui Schmitt. Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon, debutând ca scriitor, în 1991, cu piesa de teatru "Noaptea la Valognes". Publică apoi "Vizitatorul", care îi aduce consacrarea ÅŸi pentru care este distins cu trei premii Moliere, dar ÅŸi alte cărÅ£i, precum "VariaÅ£iuni enigmatice" sau "Libertinul".

În 1994, apare romanul "Secta EgoiÅŸtilor", distins cu Prix du premier roman, Schmitt continuând, însă, să publice piese de teatru ale căror montări au umplut sălile teatrelor din FranÅ£a ÅŸi din străinătate. În 2000, Schmitt primeÅŸte titlul de Chevalier des Arts et des Lettres (Cavaler al Artelor ÅŸi Literelor), iar în 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Theatre pentru întreaga activitate. Cel de-al doilea volum apărut în colecÅ£ia "Raftul Denisei", "Stigmatul Casandrei", reprezintă strigătul deznădăjduit al unui om care vrea să spună adevărul ÅŸi nu este crezut.

"Dacă un copil ÅŸi-ar cunoaÅŸte soarta dinainte de a se naÅŸte, ar mai vrea oare să părăsească pântecul mamei?", "Åži, dacă ÅŸi-ar vesti hotărârea de a respinge destinul care îl aÅŸteaptă, am accepta să-ÅŸi refuze viaÅ£a?" sunt întrebările ce transpar din cartea lui Cinghiz Aitmatov. În "Stigmatul Casandrei", mesajul disperat al copiilor înzestraÅ£i cu darul premoniÅ£iei, dar cărora nu li se dă crezare, este o oglindă fidelă ÅŸi nemiloasă în care omenirea nu vrea să-ÅŸi vadă urâÅ£enia morală.

"Cinghiz Aitmatov a fost întotdeauna un scriitor curajos, care nu s-a temut nici în timpul comunismului să denunÅ£e răul ÅŸi nedreptatea", subliniază cunoscuta publicaÅ£ie "The Observer". Cinghiz Aitmatov s-a născut la 12 decembrie 1928 la Seker, în nordul Kirghizstanului (pe atunci Republica Socialistă Sovietică Kirghiză).

În 1958, publică prima sa nuvelă amplă, "Geamilia", despre care Louis Aragon, cel ce a tradus-o în limba franceză, spunea că este cea mai frumoasă poveste de iubire din lume. Romanul "Stigmatul Casandrei" (1995) aparÅ£ine perioadei târzii a creaÅ£iei scriitorului, când acesta abandonează filonul local, abordând un ton universal. După 1985, Cinghiz Aitmatov a devenit consilierul lui Mihail Gorbaciov ÅŸi ambasador al URSS la ONU, apoi al Rusiei la Bruxelles, pe lângă Uniunea Europeană ÅŸi NATO. Între 1993 ÅŸi 2008, a ocupat aceleaÅŸi funcÅ£ii, reprezentând Kirghizstanul. Apreciatul scriitor a murit, în iunie 2008, în Germania. "Secta egoiÅŸtilor" a apărut la editura Humanitas Fiction în traducerea, din franceză, a Iustinei Croitoru, iar "Stigmatul Casandrei", în traducerea, din rusă, a Elenei Abrudan.

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa AGERPRES