Volumul Ce au fost boierii mari în Tara Romaneasca de Neagu Djuvara, lansat la Carturesti

Editura Humanitas a lansat, marÅ£i, la Librăria CărtureÅŸti, volumul "Ce au fost boierii mari în Å¢ara Românească" de Neagu Djuvara, o cercetare asupra unei familii boiereÅŸti, o carte despre istoria instituÅ£iilor politice româneÅŸti premoderne.

Neagu Djuvara oferă în paginile cărÅ£ii un capitol inedit de ilustraÅ£ii, facsmilie, arbori genealogici, tabele de ascendenÅ£i, indici de familii înrudite.

Absent de la lansare, apreciatul istoric a transmis o scrisoare în care, motivându-ÅŸi absenÅ£a printr-o răceală care îl reÅ£ine în casă, a mărturisit că scrierea volumului a fost determinată de "o datorie de onoare" faţă de mama sa.
Neagu Djuvara a subliniat, de asemenea, că în elaborarea lucrării nu a cosmetizat realitatea, încercând să fie nepărtinitor.

Despre "moÅŸ Neagu", cum îi place să se alinte profesorului Djuvara, prof. Åžtefan Gorovei de la IaÅŸi a mărturisit că ÅŸtia de "acum 20 de ani că trebuia să se scrie".

"Neagu Djuvara este un cercetător înnăscut ÅŸi un pasionat pentru genealogii, deÅŸi cartea sa, care conÅ£ine studii serioase, nu este o monografie genealogică", a spus prof. Gorovei.
Potrivit acestuia, Neagu Djuvara descrie în cartea sa marea boierime românească care a avut "vocaÅ£ia la exercitarea privilegiată a puterii politice".

În opinia lui Djuvara exprimată în carte, boierimea a fost aceea care a creat un model cultural, fiind ea însăşi o elită.

Prof. Åžtefan Gorovei a evidenÅ£iat "verva tristă" din volum, Neagu Djuvara povestind modul în care se stinge un mare neam (acela al GrădiÅŸtenilor - nr.), ca ÅŸi "ÅŸtiinÅ£a de a pune în valoare amănuntul simbolic" ÅŸi "sentimentul de pietate filială care l-a determinat pe Neagu Djuvara să scrie această carte".

În vârstă de 94 de ani, Djuvara, intelectual, diplomat ÅŸi istoric, este una dintre personalităţile marcante ale vieÅ£ii culturale româneÅŸti.

"Între Orient ÅŸi Occident. Ţările Române la începutul epocii moderne, 1800-1848", "O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri", "Cum s-a născut poporul român" ÅŸi "De la Vlad Å¢epeÅŸ la Dracula Vampirul" sunt doar câteva dintre titlurile semnate de Neagu Djuvara.

Neagu Djuvara s-a născut la BucureÅŸti într-o familie de origine aromână, aÅŸezată în ţările române la sfârÅŸitul secolului al XVIII-lea ÅŸi care a dat mulÅ£i oameni politici, diplomaÅ£i ÅŸi universitari.

Tatăl său, Marcel Djuvara, ÅŸef de promoÅ£ie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, a murit căpitan de geniu în armata română în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca GrădiÅŸteanu, mama sa, aparÅ£inea ultimei generaÅ£ii dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara ÅŸi-a făcut studiile la Paris, licenÅ£iat la Sorbona (istorie, 1937) ÅŸi doctor în Drept (Paris, 1940), participă la campania din Basarabia ÅŸi Transnistria ca elev-ofiÅ£er de rezervă (iunie - noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaÅ£a zilei de 23 august 1944. Numit secretar de legaÅ£ie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947.

Implicat în procesele politice din toamna lui 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaÅ£ii ale exilului românesc (secretar general al Comitetului de Asistenţă a RefugiaÅ£ilor Români, la Paris, ziarist, secretar general al FundaÅ£iei Universitare 'Carol I').

În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci ÅŸi trei de ani în calitate de consilier diplomatic ÅŸi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine ÅŸi, concomitent, profesor de drept internaÅ£ional ÅŸi de istorie economică, la Universitatea din Niamey.

Între timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, obÅ£ine doctoratul de stat (docenÅ£a) la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Mai târziu, obÅ£ine ÅŸi o diplomă a prestigiosului Institut naÅ£ional de limbi ÅŸi civilizaÅ£ii orientale de la Paris (INALCO).

Din 1984 este secretar general al Casei RomâneÅŸti de la Paris, până după decembrie 1989, când se întoarce în Å£ară. Din 1991 în 1998 este profesor - asociat la Universitatea din BucureÅŸti.

Este membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D. Xenopol'' din IaÅŸi ÅŸi a Institutului de Istorie ''N. Iorga'' din BucureÅŸti.
A fost decorat cu Ordinul naÅ£ional ''Serviciul Credincios'' în grad de Mare Cruce ÅŸi cu ''Ordre des Arts et des Lettres'' în grad de OfiÅ£er.

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres