Operele ruseşti în zorii Baletelor Ruseşti 1901-1913 - expoziţie de costume de scenă la MNAR

Muzeul NaÅ£ional de Artă al României, Centrul NaÅ£ional de Costume de Scenă din Moulins, Institutul Francez din BucureÅŸti ÅŸi Ambasada FranÅ£ei în România invită pe cei interesaÈ›i pe data de miercuri, 10 noiembrie, orele 11.00 la conferinÅ£a de presă organizată cu prilejul vernisării expoziÅ£iei Operele ruseÅŸti în zorii Baletelor ruseÅŸti 1901-1913.

Vernisajul expoziÅ£iei are loc miercuri, 10 noiembrie 2010, orele 18.30, în prezenÅ£a doamnei Delphine Pinasa, director delegat al CNCS ÅŸi curator al expoziÅ£iei, a doamnei Roxana Theodorescu, director general al Muzeului NaÅ£ional de Artă al României ÅŸi a E.S. domnul Henri Paul, Ambasadorul FranÅ£ei în România. Accesul la vernisaj are loc numai pe bază de invitaÅ£ie.

ExpoziÅ£ia prezintă 85 de costume de scenă create pentru operele cu subiect istoric sau legendar ale unor compozitori ruÅŸi (Boris Godunov ÅŸi HovanÅŸcina de Musorgski, Ivan cel Groaznic sau Fata din Pskov ÅŸi Snegurocika sau Fata de zăpadă de Rimski-Korsakov), montate de Serghei Diaghilev în FranÅ£a în primul sfert al secolului al XX-lea.

Majoritatea pieselor din expoziÅ£ia de la BucureÅŸti au fost expuse public pentru prima dată în perioada decembrie 2009 – mai 2010 la Moulins, la Centrul NaÅ£ional de Costume de Scenă, cu ocazia centenarului Baletelor RuseÅŸti ale lui Diaghilev ÅŸi a anului FranÅ£a-Rusia 2010.

Toate piesele prezentate în expoziÅ£ie provin de la Centrul NaÅ£ional al Costumului de Scenă din Moulins (CNCS) - prima instituÅ£ie din lume consacrată în exclusivitate conservării patrimoniului material al artelor spectacolului (teatru, operă, dans etc.), mai exact costumelor ÅŸi decorurilor. Centrul a fost inaugurat pe 1 iulie 2006 ÅŸi este prezidat de creatorul de modă Christian Lacroix.

Serghei Diaghilev (1872 – 1929), fondatorul Baletelor RuseÅŸti, a avut o influenţă decisivă în toate domeniile creaÅ£iei legate de artele spectacolului, determinând o veritabilă revoluÅ£ie estetică. Activitatea sa se concretizează, din 1907, în seriile de concerte istorice ruseÅŸti ÅŸi, din 1909, în primele stagiuni de opere ÅŸi balete ruseÅŸti la Paris. IniÅ£ial, Diaghilev dorea să prezinte publicului parizian cu precădere spectacole lirice, dar, cu timpul, circumstanÅ£ele istorice l-au determinat să se concentreze asupra baletelor, care au fost elementul esenÅ£ial al activităţii sale din 1909 până la moartea sa, în 1929. De aceea celebritatea lui Diaghilev se leagă cel mai adesea de domeniul dansului, de legendarele „Saisons russes” ÅŸi de Baletele RuseÅŸti.

Boris Godunov este prima operă montată de Diaghilev la Paris, în 1908, ÅŸi s-a bucurat de un succes răsunător, devenind o referinţă absolută pentru producÅ£iile ulterioare. Costumele create de celebrii graficieni ÅŸi scenografi Ivan Bilibin ÅŸi Léon Bakst pentru această operă au fost achiziÅ£ionate ulterior de Jacques Rouché, director al Operei din Paris, ÅŸi au fost utilizate la Palais Garnier pentru toate spectacolele din repertoriul liric rus până la mijlocul secolului al XX-lea.

Feodor Fedorovski a realizat costumele ÅŸi decorurile pentru HovanÅŸcina de Musorgski, montată în FranÅ£a ÅŸi în Anglia în cursul stagiunii ruse din 1913. Asemeni costumelor pentru Boris Godunov, ÅŸi creaÅ£iile lui Fedorovski vor fi reutilizate în montări ulterioare la Opera din Paris până în anii 1960.

Opera Ivan cel Groaznic (sau Fata din Pskov) a fost reprezentată în FranÅ£a în cadrul primei stagiuni a Baletelor RuseÅŸti ale lui Diaghilev, în 1909, bucurându-se de mai puÅ£in succes decât Boris Godunov. Întrucâtva dezamăgit, Diaghilev nu a mai montat-o decât în 1913, la Londra. Costumele pentru acest spectacol au fost confecÅ£ionate la Moscova, pentru punerea în scenă a aceleiaÅŸi piese la Teatrul Imperial BolÅŸoi, în 1901. Aleksandr Golovin, pictor ÅŸi decorator (care a lucrat cu Diaghilev pentru Boris Godunov în 1908), le-a desenat, cu concursul arheologului Vladimir Sizov, însărcinat să vegheze la veridicitatea lor etnografică. Costumele au fost refolosite la Opera din Paris pentru numeroase spectacole, până în 1982.

Snegurocika a fost prima operă de Rimski-Korsakov reprezentată în FranÅ£a, la Opera Comică, pe 22 mai 1908, într-o versiune franceză. Succesul premierei cu Boris Godunov, montată de Diaghilev la Palais Garnier, a pus în umbră spectacolul de la Opera Comică, care nu a fost reluat niciodată. Costumele somptuoase, semnate de Félix Fournery, erau în mare măsură inspirate din desenele lui Bilibin ilustrând poveÅŸti ruseÅŸti, în stilul tradiÅ£ional atât de drag lui. Costumele păstrate au fost refolosite într-o serie de noi producÅ£ii la Opera Comică ÅŸi la Opera din Paris, până în anii 1980.

Astfel, expoziţia prezintă costume de o mare varietate cromatică şi stilistică, ce alătură viziuni scenografice diferite, de inspiraţie tradiţională sau, dimpotrivă, avangardiste pentru acel moment.

Curatorii expoziţiei sunt Martine Kahane, director al CNCS şi Delphine Pinasa, director delegat al CNCS, iar scenografia expoziţiei este semnată de Giuliano Spinelli.

ExpoziÅ£ia Operele ruseÅŸti în zorii Baletelor RuseÅŸti 1901-1913 este un eveniment Pasarela, realizat cu sprijinul BRD Groupe Société Générale.