Targul national al produselor ecologice, traditionale si naturale - Saptamana Satului

Toamna se numără bucatele în “Simfonia bucătăriei” în cea de a doua săpămână a lui Brumărel – Săptămâna Satului, conform tradiÅ£iei populare de la Târgul NaÅ£ional de la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole si Silvice, din  perioada 8-10 octombrie 2010, editia a XIX-a, se precizeaza intr-un material citat de www.ArtSpirit.ro.

“Toamna la noi înseamna culoare, focuri, arome. E anotimpul în care se pregătesc bunătăţile care vor da savoare postului Crăciunului ÅŸi care ne vor face mai calde zilele iernii. ZacuÅŸti, murături, salate, tocaniÅ£e, dulceÅ£uri, toate împreuna coloreaza cămările gospodinelor. Prepararea zacuÅŸtii, cel mai des întâlnită în camară, începe din grădina. Se culeg vinete, gogoÅŸari, ardei, ceapăşsi roÅŸii. Apoi se frig pe tabla încinsă vinetele, gogÅŸsarii ÅŸi ardeii, se toacă mărunt ÅŸi se pun la fiert cu ulei ÅŸi mirodenii până se combina aromele ÅŸi sunt moi toate legumele. Pe lânga aceasta populară reÅ£etă, noi mai pregătim zacusca de fasole boboloane, zacuÅŸti combinate cu burÅ£ti (ghebe sau hribi) sau zacuÅŸti de bureÅ£i fierte sau coapte", a explicat Anca Corduban din Bucovina.

"Zacustile de bureti sunt preferatele mele, combina intr-un mod unic aromele de gradina cu cele de padure. Ciupercile pe care le folosim sunt ghebele (Armillaria mellea) si hribii (Boletus edulis). Hribii sunt mai scumpi la vedere, prefera anumite zone si conditii pentru a creste, insa la ghebe, toamna trebuie sa mergi cu sacul. Dupa plimbarea prin padure, intotdeauna placuta, buretii ajung acasa. Aici munceste gospodina la curatat, spalat, sortat, taiat si fiert, caci buretii in orice preparat numai fierti sunt pusi. Ghebele mici cu palaria cat un bumb vor fi lasate intregi in zacusca, cele mijlocii sunt numai bune de salata cu ceapa si gogosari, iar cele mari vor trece prin masina de tocat si tot in zacusca vor ajunge".

"Zacusca de bureti clasica nu are vinete, insa oleaca de morcov tot se adauga pentru a pune in evidenta gustul ghebelor. Gogosarii, ardeii, ceapa si rosiile nu lipsesc nici ele. Mirodenii nu se pun multe, putin piper si usturoi tocat este de ajuns. Cui ii plac experimentele in bucatarie poate incerca zacusca de bureti si vinete sau zacusca de ghebe palarii si fasole boboloane. Fierte sau coapte, zacustile cu bureti sunt un deliciu".

"Ghebele sunt foarte bune si in salatele cu gogosari si ceapa, in bait de otet, miere si vin. De Craciun, alaturi de fripturile de porc, aceste salate sunt cea mai buna garnitura. Salatele acestea sunt mai cu zabava de preparat, ghebele se curata, se fierb intai in apa, apoi in primul bait, dupa aceea se baituiesc gogosarii si ceapa, si abia la urma se intalnesc toate in borcan, in bait nou, dulce acrisor, insotit de mirodenii. Insa bunatatea lor merita tot efortul. E toamna, sinonima cu bucataria, cu arome diverse, cu focuri prin gradini si subtil miros de iarna”, ne declara Anca Corduban din Bucovina", a mai adaugat Anca Corduban.

PuÅ£ini dintre noi ÅŸtiu că, de mii de ani, castanele sunt folosite de către oameni, atât în alimentaÅ£ie cât ÅŸi ca medicamente, pentru tratamente naturiste. Cei care depun efort fizic ÅŸi intelectual, dar ÅŸi copiii sau batrânii ar trebui să consume castane pentru ca au proprietatea de a întări organismul pentru a trece cu bine de perioada de iarnă. CompoziÅ£ia castanei se aseamănă cu cea a grâului ÅŸi are efect energizant, acÅ£ionând ca un adevărat tonic pentru sistemul imunitar. Castanele se consumă fierte sau prăjite ÅŸi se folosesc, ca materie primă, în prepararea unor creme, sosuri, piureuri ÅŸi chiar lichioruri.

"Dacă este dor de mirosul de castane coapte sau vreÅ£i să gustaÅ£i un piure de castane bine făcut, veniÅ£i alături de noi la cea-a de-a XIX ediÅ£ie a Târgului NaÅ£ional al Produselor Ecologice, TradiÅ£ionale ÅŸi Naturale produse în ferme ÅŸi gopodării ţărăneÅŸti. Producatorul Eugen Libotean din regiunea Maramures a preparat pentru aceia dintre dvs. care vor alege sa ne treaca pragul in intervalul 8-10 octombrie de la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice, bdul MaraÅŸti, nr 61, cel mai gustos piureu de castane", este invitatia organizatorilor.

Iata mai jos cateva dintre cele mai cunoascute efecte ale castanelor comestibile ÅŸi cum putem trata cu ajutorul lor diverse afecÅ£uni: Tratează tusea cu succes; Faciliteaza digestia (Castanele sunt o bună sursă de fibre, aÅŸa că persoanele care au probleme cu digestia ar trebui sa le consume cu incredere); Sunt un excelent energizant (Castanele fierte sunt alimente energizante, datorită conÅ£inutului bogat de vitamine ÅŸi minerale. Le puteÅ£i consuma sub formă de piure, combinandu-le cu brânză de vaci cu miere); Sunt cea mai buna alegere pentru cardiaci. Castanele nu contin colesterol. Consumate constant, ele reduc colesterolul ÅŸi previn bolile de inimă, recomanda specialiÅŸtii.

„Festivalul brânzei ÅŸi pastramei” va continua la Agronomie, fiind prezenti producatori de branzeturi prin bulzi, păstrămuri ÅŸi lactate. Toate bunatatile traditionale de la Bran, aici, in parcul Academiei. O sa aflam cum se pregatesc branzeturile, care e viata oierului si ce simboluri au evenimentele de la stana pentru propietari de animale din zona. O sa puteti vedea pe viu mitoasa si clopul ciobanului care are o forma aparte, special realizata ca sa se poata auzi zumzetul oilor si aparitia animalelor nedorite pe langa stana.

Delicatese moldoveneÅŸti din carne de curcan, specialităţi ardeleneÅŸti din carne de porc, oaie ÅŸi vită, brânzeturi diverse, legume dolofane bune de pus în borcane, păstrăvi, sărmăluÅ£e, prăjituri maramureÅŸene, dulceÅ£uri alese, vin, horincă, Å£uică, hidromel, palincă ÅŸi încă multe alte preparate pot fi cumpărate de bucureÅŸtenii care vor veni la ,,Agronomie”.

Tot din Bucovina, din satul Tocileni, comuna Stânceni, Gabriela Mateiuc va aduce celebrele plăcinte ,,poale în brâu”, cozonac, precum ÅŸi alte plăcinte specifice zonei.

Cătălin Condriuc, din BotoÅŸani, va aduce pastrama din piept de curcan, piept de raţă, cârnaÅ£i din carne curcan, mezeluri diverse din carne de pasăre, dar ÅŸi de porc. Tot de la acesta veti putea cumpara mititei facuti din carne productie proprie, pastrama de oaie baltuita, carnati de casa toate preparatele fiind bine rumenite pe un gratar de carbuni.

"Produsele noastre, de la Toto, respectă reÅ£etele tradiÅ£ionale. Acum aducem bucureÅŸtenilor caltaboÅŸi, tobă, dar ÅŸi pastramă, că doar este Ravăşitul oilor, e vremea bună de făcut pastramă. Vom veni, ca tot omul gospodar, ÅŸi cu un desert nou, cornuleÅ£e cu magiun ÅŸi nucă pisată. Sună obiÅŸnuit, dar gustul este chiar special. Produsele de acest tip nu se vor putea vinde niciodată în Occident”, spune Ion Tătăran, managerul firmei de produse de carmangerie Toto din Lapusel, MaramureÅŸ.

Strugurii podgoriei Dealu-Mare, cea mai faimoasă zonă pentru vinuri roÅŸii din România, pe un plai viticol cu o expunere sudică excepÅ£ională, vor fi transformaÅ£i în must pentru ca sâmbătă ÅŸi duminică, bucureÅŸtenii să îmbogăţească astfel gustul preparatelor din carne.

Cristina Niculescu din comuna StoieneÅŸti, judeÅ£ul Vâlcea, ne va încânta cu ÅŸaluri din borangic, unicat, din viermi de mătase crescuÅ£i la ferma proprie. De altfel, doamna Niculescu ne va face ÅŸi o mică expoziÅ£ie cu gogoÅŸi ÅŸi ne va explica cum cresc viermii de mătase.

Gospodinele din Prahova nu se vor lăsa mai prejos şi vor aduce multe preparate dulci.

Produsele ardeleneÅŸti de la Siciliana vor fi aduse, din nou, de  Florin CordiÅŸ din Sălaj, după ce, săptămâna trecută bucureÅŸtenii au cumpărat toată cantitatea adusă de jumeri, sunculite afumate, pestisor, muschiulet si carnaciori facute dupa retete traditionale, marci inregistrate la Ministerul Agriculturii.

Brânză proaspătă din lapte de capră, iaurt ÅŸi prăjituri preparate cu iaurt din lapte de capră vor fi oferite bucureÅŸtenilor de Andreea Banu.

Branzeturi maturate de tip cascaval, din lapte de oaie si de capra, produse in minifabricuta din cadrul fermei acestora din localitatea este Husasau de Tinca - Bihor .

“Fabricam 4 tipuri de cascaval - maturat de oaie simplu, maturat de oaie afumat, semimaturat de oaie cu verdeturi si semimaturat de oaie cu piper si ardei iute; aceleasi variante sunt si din lapte de capra. Toate produsele sunt ambalate in vid si etichetate. Avem certificate de analiza, carnete de sanatate la zi, certificate sanitar-veterinare de producator, cat si certificat de producator eliberat de primaria noastra”, a precizat Anca Demian, din Bihor.

Din Bucovina, Moldova, Muntenia, Olt, gospodinele vă vor oferi, fiecare după reţeta locului, o gamă diversificată de zacuscă, simplă sau cu ciuperci şi peşte.

Pentru cei care doresc să o pregătească singuri, dar ÅŸi pentru cei care îÅŸi pregătesc cămara de toamnă cu murături, familia Vasile din ScăriÅŸoara, judeÅ£ul Olt, va aduce multe legume, proaspăt culese.

Cristiana Radu din Prahova va aduce o gamă diversă de siropuri naturale precum cel de cătină cu miere, cu efecte terapeutice greu de egalat de vreun medicament.

"Simfonia gospodariei taranesti – pe notele anotimpului bogatiei va astepta la editia a XIX-a de la Academia Agricola! HaideÈ›i sa ne imbogatim sanatatea, ca-i mai buna decat toate, alegand minunile pe care de mii de ani stupul ni le ofera - adevaratele produse naturale  studiate stiintific pentru calitatile sale benefice omului. Ca si in editiile anterioare, doresc sa multumesc consumatorilor romani si nu numai, care au apreciat produsele venite din toate regiunile: Maramures, Bucovina, Oltenia, Banat, Moldova, Muntenia si aleg sa cumpere de la unicul targ saptamanal din Bucuresti, din acest spatiu al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. Vreau sa multumesc mass-media pentru aprecierea pe care ne-a dat-o in fiecare editie si multumim tuturor colaboratorilor si partenerilor media ce ne sprijina pentru ca fiecare editie saptamanala sa fie cunoscuta. Si va invit, de data aceasta, sa descoperiti debutanti editiei a XIX-a: Bun, gustos si natural, produse din carne si produsul traditional inregistrat la Minsiterul agriculturii – branza telemea Covurlui din Galati, ceaiuri din plante medicinale, tincture, alifii din Bihor cu multe explicatii pentru tot felul de afectiuni din partea domnului Ion Bonchis - Oradea, Bihor,  dar si ulei presat la rece din floarea soarelui din Barlad, Vaslui - “doresc sa testez piata undelemn presat la rece 100% natural, fara cholesterol la un litru”, a declarat Marius Nastasa producator din Barlad", spune Daniela Popa, manager Media Link Business.

"Levente Mate, producator din Sacele, BraÅŸov va aduce crizanteme în ghiveci - galbene, mov, albe, bordo sau portocalii. Folcloristul Ion Ghinoiu prezinta in lucrarile sale TradiÅ£iile si obiceiurile de Brumarel: prima săptămână a lui „Brumărel” se cheamă Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului care acoperă ogoarele cu zăpadă, pentru ca pământul să aibă destulă apă când se desprimăvărează, holdele să aibă spic bogat ÅŸi grădinile să fie rodnice. Săptămâna a doua este Săptămâna Satului, cea în care preocupările sunt pentru gospodărie. Cea de-a treia săptămână este numită Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor. Ultima săptămâna a lunii portă numele Săptămâna Sâmedrului ÅŸi este săptămâna în care se sărbătoreÅŸte Sfântul Mucenic Dimitrie – „Sâmedru”. TradiÅ£ii, bunătăţi ÅŸi sănătate la Agronomie ÅŸi in săptămâna a doua a lui Brumarel", a mai precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.

Å¢uica de MorăreÅŸti, produsă de familia Buzdugan din comuna MorăreÅŸti, judeÅ£ul ArgeÅŸ, mulÅ£i bucureÅŸteni o preferă horincii, palincii sau rachiului. Familia Buzdugan are, de altfel, tradiÅ£ie de mai multe generaÅ£ii în prepararea Å£uicii argeÅŸene. Din anul 1990 familia Buzdugan dezvoltă activitatea într-o manieră modernă, dar păstrând caracterul tradiÅ£ional al distilăriei în cadrul SC Agroforest International Company SRL. Å¢uica este făcută din borhot de prune obÅ£inut din prunele din livada proprie. Soiurile de prune folosite sunt Gras Românesc, Anna Spat, Tuleu Gras, Stanlei.

"În ceea ce priveÅŸte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată ÅŸi de calitate. Domeniile Dealul Mare ÅŸi  Institutul de Cercetări pentru Viticultură ÅŸi VinificaÅ£ie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe ÅŸi roÅŸii, va vor prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot griÅŸ, Fetească albă, Fetească regală, Riesling. La aceastea se adaugă ÅŸi un vin ecologic ce a făcut deja deliciul cumpărătorilor la ediÅ£iile anterioare ale Târgului naÅ£ional  de produse ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale”, subliniaza organizatorii.

Din Palanca, Mihai ÅŸi Ionela PăliÅŸtan vor aduce bucureÅŸtenilor păstrăv din păstrăvăria proprie pe care îi vor oferi prăjit ÅŸi afumat, cu mujdei de usturoi ÅŸi pâine pe vatră. Tot de la  familia PăliÅŸtan, bucureÅŸtenii vor cumpăra marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră.

Din MaramureÅŸ, Rodica Å¢iplea va aduce sarmale cu pasat, de post si cu carne, prăjituri, dar va prepara,  pentru clienÅ£ii fideli, tradiÅ£ionala plăcintă cu urdă. Ca o delicatesa, Rodica Tiplea va aduce si dulceata de gogonele.

Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 % naturale. Cozonacul Bujor ÅŸi-a dezvoltat ÅŸi propria identitate vizuală sub care activează  ÅŸi în prezent, punând deosebit accent ÅŸi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României.

Produse tradiÅ£ionale tătăreÅŸti - Suberek, Pide ÅŸi Baclava - vor fi aduse la “Târgul naÅ£ional de produse ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale” de Lucia Irescu, din Medgidia.

Tot de la producătorii din MaramureÅŸ, bucureÅŸtenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar ÅŸi dulceÅ£uri ÅŸi siropuri naturale preparate în casă.  Producătorii din Prahova aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse  româneÅŸti pe plan internaÅ£ional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de  tei, de castan.

Sucurile naturale de mere de la „Vital“, un produs din Ardeal, de la Bacia, (Hunedoara) vor fi prezente ÅŸi la această ediÅ£ie a Târgului, langa sucurile, tot din mere de la Horezu sau Miercurea Ciuc. Tot din Miercurea Ciuc vor veni si cipsurile naturale din mere.

O gamă largă de sortimente de brânză ne vor aduce, ÅŸi de această dată, Ion Poponeci din Åžirnia,  Gheorghe  Dorin TriÅŸcă din Sohodol, judeÅ£ul BraÅŸov dar ÅŸi alÅ£i  producători.

De la Bran, familia Sparghez va aduce o telemea nouă ÅŸi una veche, dar mai ales o branză de burduf pe care, dacă o guÅŸti sigur te reîntorci să o regăseÅŸti la micul dejun sau la cină, fie într-o roÅŸie, fie într-un ardei gras sau cu mămăliguţă pentru ca sa fim sănătoÅŸi ÅŸi să ne bucurăm de natura neexplotată ÅŸi neexplorată a munÅ£ilor CarpaÅ£i.

Kurtos Kolac-ul, cu nucă multă ÅŸi zahăr caramel sunt dulciuri ce încantă, ÅŸi la această ediÅ£ie, atât copiii, cât ÅŸi adulÅ£ii.

Doina ÅŸi Marius Bratu, producători de săpun natural handmade SANFLORA fabricat exclusiv din ingrediente naturale (uleiuri vegetale de măsline, palmier, cocos, floarea soarelui, sâmburi de struguri) vor fi, din nou, prezenÅ£i, de vineri până duminica, pe aleile de la Agronomie, o ocazie pe care nu trebuie sa o rataÅ£i datorită preÅ£urilor promoÅ£ionale.

"Plantele utilizate în compoziÅ£ia săpunului sunt de provenienţă autohtona: galbenele, musetel, salvie, menta, urzica, catina. De asemenea, mierea si propolisul sunt din stupina proprie a familiei, utilizarea lor în compozitia acestor produse dând valoare adaugata. Uleiurile esentiale folosite sunt achizitionate de la firma Terpena din Orastie, unul din putinii producatori autohtoni de uleiuri esentiale (ex: menta, salvie, lamâie,lavanda). Singurele produse de provenienta externa sunt o parte din uleiurile vegetale folosite (masline, palmier, cocos) uleiuri fara de care nu poate rezulta un produs de calitate", spune Doina Bratu.

Partea livrescă a târgului o veÅ£i regăsi în expoziÅ£ia realizată de "AsociaÅ£ia OspeÅ£ia din  România - tradiÅ£ie ÅŸi evoluÅ£ie". Ion C. Rogojanu, preÅŸedintele asociaÅ£iei, ne  prezintă cărÅ£i de bucate, gravuri cu subiecte gastronomice, meniuri realizate de  unii pictori ÅŸi ustensile de bucătărie. Alături de el, vor fi anticari recunoscuÅ£i care vor veni cu colecÅ£ii de cărÅ£i de bucate româneÅŸti ÅŸi câteva  caiete de reÅ£ete.

Ion Constantin Chirea, actorul ventriloc a cărui voce uluitoare a dat viaţă, cu zeci de ani  în urmă, celebrei păpuÅŸi de lemn Aschiuţă, îi va antrena, din nou, pe copii  într-un concurs despre cum să mănânce sănătos -"Hrana sănătoasă". De altfel, sâmbătă ÅŸi duminică dimineaţă, între orele 10-12, copiilor care îÅŸi aduc  părinÅ£ii la Târgul naÅ£ional de produse ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale le vor fi puse la dispoziÅ£ie pentru degustare, gratuit, produsele naturale ale familiei Vasile din ScăriÅŸoara.

Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice “Gheorghe Ionescu-ÅžiÅŸeÅŸti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1,  BucureÅŸti, în perioada  8-10 octombrie 2010 (vineri-duminică), între orele 9 ÅŸi 18. Intrarea este liberă.