NaÅŸterea Maicii Domnului, sărbătorită pe 8 septembrie

CredincioÅŸii ortodocÅŸi ÅŸi catolici prăznuiesc miercuri NaÅŸterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, aÅŸa cum este numită în popor, prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie.

Sfânta Scriptură nu relatează acest eveniment, dar scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea ÅŸi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creÅŸtină din secolul al II-lea.

PărinÅ£ii Fecioarei Maria sunt Ioachim ÅŸi Ana. Tatăl ei era din seminÅ£ia lui Iuda ÅŸi urmaÅŸ al regelui David, iar mama sa era fiica preotului Matthan ÅŸi descendentă din familia preoÅ£ească a lui Aaron. Astfel, avea să se împlinească proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă - împărătească ÅŸi preoÅ£ească.

Pentru că nu aveau copii, Ioachim ÅŸi Ana erau ironizaÅ£i ÅŸi batjocoriÅ£i de oameni, lipsa urmaÅŸilor fiind considerată un blestem al lui Dumnezeu. TotuÅŸi, ei nu s-au răzvrătit împotriva Domnului, nici nu au renunÅ£at la viaÅ£a lor virtuoasă, ci s-au rugat în continuare, nădăjduind în bunătatea Sa.

TradiÅ£ia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu le-a refuzat în public jertfa, numindu-i "blestemaÅ£i".

ÎntristaÅ£i, cei doi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis ÅŸi au hotărât să se retragă fiecare în post ÅŸi rugăciune.
Ioachim i-a spus soÅ£iei sale, Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiÅ£i de Dumnezeu. Iată, eu mă duc în munte ÅŸi acolo voi posti ÅŸi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar, doar se va milostivi ÅŸi ne va da ÅŸi nouă un copil". Iar Ana a început să se roage lui Dumnezeu, promiÅ£ându-I că de va naÅŸte fiu sau fiică îi va închina Lui pruncul cu toată inima ÅŸi-l va da să slujească în biserica slavei Sale.

Îngerul Gavriil i s-a arătat fiecăruia spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea ÅŸi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale ÅŸi că va fi un "vas ales lui Dumnezeu" (Luca 1, 4-23).

Astfel, potrivit tradiÅ£iei, când Maria a împlinit trei ani, sfinÅ£ii Ioachim ÅŸi Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 14 sau 15 ani.

NaÅŸterea Maicii Domnului este sărbătorită ÅŸi de copÅ£ii egipteni ÅŸi de iacobiÅ£ii sirieni, separaÅ£i de Biserica Ortodoxă după Sinodul al patrulea ecumenic. Având în vedere că ei n-au împrumutat aproape nimic de la ortodocÅŸi după despărÅ£irea lor de Biserica Ecumenică, înseamnă că sărbătoarea era cunoscută ÅŸi înainte de această despărÅ£ire. Începutul ei trebuie pus deci între Sinodul III ecumenic (431) ÅŸi Sinodul IV ecumenic (451).

În Apus, sărbătoarea este adoptată în timpul papei Serghie I (687-701). Data de 8 septembrie, aleasă pentru prăznuire, reprezintă ziua sfinÅ£irii unei biserici dedicate Fecioarei Maria, construită la Ierusalim de împărăteasa Eudoxia, la începutul secolului al V-lea.

În calendarul popular, sărbătoarea NaÅŸterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară ÅŸi toamnă. Bătrânii spun că în această zi, rândunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ iar frigul îÅŸi face simÅ£ită prezenÅ£a. De aici ÅŸi proverbul: "O trecut Sântămaria, leapădă ÅŸi pălăria!". Este vremea în care au loc târguri ÅŸi iarmaroace.

Din această zi se începe culesul viilor, al unor fructe ÅŸi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.

 
Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres