Târgul naÅ£ional al produselor ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale la ASAS - 26 - 28 noiembrie 2010

La ediÅ£ia a 26-a a Târgului naÅ£ional al produselor ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale produse în ferme ÅŸi gospodării ţărăneÅŸti vor fi prezenÅ£i producători mici cu iniÅ£iative mari, din judeÅ£ele Vrancea, Sibiu ÅŸi Vâlcea. Vor fi alături È™i cei peste 25 de producători din toate zonele României - MaramureÅŸ, Bucovina, Oltenia, Moldova, Muntenia, Ardeal, Banat.

Târgul se desfășoară între 26 ÅŸi 28 noiembrie 2010, iar vizitatorii sunt aÈ™teptaÈ›i cu preparate inedite, cum ar fi pâinea la Å£est, păstrăv prăjit cu mămăliguţă ÅŸi mujdei cu leuÅŸtean, vin fiert cu scorÅ£iÅŸoara, mozzarela de bivoliţă, iaurt de bivoliţă, bulz ciobănesc ÅŸi pastramă, sărmăluÅ£e cu păsat maramureÅŸene, legume, fructe proaspete dar ÅŸi conserve pentru iarna ce se apropie sau murături.

Din Comuna Vizandea-Livezi, judeÅ£ul Vrancea vine doamna Adina Purcel. Ea ne mărturiseÅŸte:  "Am moÅŸtenit de la părinÅ£ii noÅŸtri o instalaÅ£ie de uscat fructe, e din 1980 când ei făceau acest lucru, strângeau din zona prunele ÅŸi le duceau la Întreprinderea de legume-fructe. Utilizăm numai cărbune din lemn de fag si prun si capacitatea cuptorului este de 400 de kg de prune. Astfel, obÅ£inem în funcÅ£ie de calitatea prunei cam 100 - 110 kg. Strângem prunele, le spălam cu un jet de apă, pregătim cuptorul facem un jăratec ÅŸi apoi întreÅ£inem cam 3 zile cele 400 de kg de prune, ele se pun pe rând în straturi, dimineaÅ£a alegem primul strat care a stat la uscat ÅŸi punem prune verzi ca să obÅ£inem prune cărnoase nu uscate. Pe unde mergem suntem mândri de prunele noastre, anul acesta a fost o recoltă frumoasa ÅŸi vă invităm acum la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice să alegeÅ£i aceste prune uscate. Noi le folosim ÅŸi ca medicament ÅŸi sunt foarte apreciate de cei ce au probleme cu stomacul. Iar ca mâncăruri în zona noastră le utilizam foarte mult la compoturi ÅŸi la mâncare de prune cu orez sau alte mâncăruri de post."

Familia Purcel din judeÅ£ul Vrancea va mai aduce miez de nucă, de la cei 30 de nuci foarte vechi, din bătrâni moÅŸteniÅ£i, care au o vechime de peste 100 de ani. Dar, la fel se mândresc ÅŸi cu merele golden ca „de expoziÅ£ie” În munÅ£ii Vrancei se face o recoltă foarte frumoasă. Ei vor fi prezenÅ£i la târg până la sărbătorile de iarnă. 

În cazul prunelor uscate, substanÅ£ele sunt concentrate ca urmare a deshidratării ÅŸi astfel efectele energizante si depurative sunt mult mai puternice si mai evidente. Totodată, datorita conÅ£inutului bogat în seleniu sunt recomandate pentru stimularea sistemului imunitar, ÅŸi pentru că au un conÅ£inut caloric mare 300Kcal/100gr, pot înlocui o masă pe zi, dar au ÅŸi un inconvenient – glucidele 71gr/100gr, ele nefiind recomandate persoanelor supraponderale. Printre beneficiile acestor fructe menÅ£ionăm: tratează anemia, previn osteoporoza, îmbunătăţesc funcÅ£iile ficatului, pancreasului ÅŸi rinichilor, scad aciditatea gastrica, tratează infertilitatea, scad oboseala ÅŸi încetinesc procesul de îmbătrânire.

Pentru efectele diuretice ÅŸi laxative, cât ÅŸi pentru descongestionarea ficatului, se poate folosi ÅŸi decoctul de prune uscate, 2 căni/zi. În stare proaspătă, prunele au ÅŸi utilizări culinare: la plăcintă, tartă, prăjituri, precum ÅŸi la prepararea de magiun, dulceaţă, compot, jeleu. Din prune uscate se pregătesc diverse mâncăruri, cu sau fără carne (de post). Ca laxativ, se recomandă ÅŸi prunele uscate, înmuiate în prealabil în apă timp de 6-8 ore. Se consumă 8-20 de prune, dimineaÅ£a, pe stomacul gol, eventual cu pâine integrală ÅŸi iaurt. Åži compotul de prune are efect laxativ, mai ales când este consumat, la aceeaÅŸi masă, cu miez de nucă uÅŸor prăjit.

Din judeÅ£ul Sibiu, de la Talmaciu vin Maria ÅŸi IonuÅ£ Oancea cu cârnaÅ£i de oaie, cu busuioc, fără usturoi, muÅŸchi de porc sau brânză. Este o afacere de familie mai ales ca fiul doamnei a absolvit Industria Alimentara si a văzut multe despre preparatele industrial, de aceea vrea sa facă mâncare sănătoasa pe care din 2009 le recomanda consumatorilor din BucureÅŸti. Alege târgurile pentru ca producÅ£ia e mica, totul se face in casa, produsele deja sunt cunoscute, are clienÅ£ii fideli ÅŸi căuta locuri stabile unde să îÅŸi desfacă produsele. După târgul Ţăranului doreÅŸte să fie un expozant fidel la cel de la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice ÅŸi invita pe toÅ£i bucureÅŸtenii la produse proaspete ÅŸi sănătoase", ne-a precizat Maria Oancea.

Printre produsele de la Sibiu pe care le puteÅ£i găsi la târg menÅ£ionăm :

Carnat de porc cu busuioc – reÅ£eta de la bunicul din partea tatălui.
Carnat de porc picant – pentru bere
Carnat de oaie – reÅ£eta tradiÅ£ională din satele de oieri.
Carnat de vital cu cimbru – reÅ£eta de la străbunica din partea mamei.
Carnat de oaie si vita cu ardei iute măcinat invenţie proprie Ionut Oancea.
Carnat de porc, oaie si vita – invenÅ£ie proprie Ionut Oancea.
Carnat de Sibiu (copt) din carne de vita 70%, porc 20%, grăsime 10%.  CombinaÅ£ia – invenÅ£ie proprie Ionut Oancea.  Procedura – învăţat de la bunici.
Pecie – cotlet de porc băiÅ£uit ÅŸi afumat produs crud – uscat.
Cotlet Haiducesc (un altfel de cotlet haiducesc, fără os) – cotlet de porc băiÅ£uit ÅŸi copt.
Ceafa de porc Hituita – ceafă de porc sărată ÅŸi condimentată cu nucÅŸoară ÅŸi scorÅ£iÅŸoară. InvenÅ£ie proprie
Pastramă vită – băiÅ£uită ÅŸi afumată.
Pastrama de oaie crudă - numai pulpa de oaie băiţuită foarte bună pentru grătar sau friptura la cuptor.
Pastramă de oaie afumată – muÅŸchiuleÅ£ de oaie, băiÅ£uit ÅŸi afumat. Produs foarte fin si gustos.

„Toate produsele coapte, sunt reÅ£ete învăţate de la bunicii mei; ambii fiind crescători de oi ÅŸi după cum se ÅŸtie, toÅ£i ciobanii din Mărginimea Sibiului practicau trashumanÅ£a. In lungile lor drumuri cu oile pana in alte judeÅ£e cum ar fi : TM, AR, MS, etc, pe drum îÅŸi preparau hrana la foc, direct la flacăra cu lemne (de aici si denumirea produsului meu Cotlet Haiducesc). Tot de la bunicii mei ÅŸtiu ca lemnul de fag este lemnul cel mai bun pt prepararea produselor din carne direct la flacăra, deoarece fagul este un lemn de esenţă tare. Pentru produsele afumate se folosesc lemne de esenÅ£a moale. În timpul cursurilor teoretice ÅŸi practice pe care le-am urmat la Facultatea de Industrie Alimentară, am învăţat cum se prepara produsele din care pe care le găsim pe toate rafturile magazinelor. Astfel, în cursul anului III de facultate am hotărât sa încerc sa fac altceva – produse naturale ÅŸi sănătoase”, ne-a dezvăluit IonuÅ£ Oancea .

Din Vâlcea, sat Rădăcinesti, comuna Berislavesti vine producătorul Gheorghitescu Pompiliu cu multe legume care pot fi consumate în acest post, fiind vorba de fasole boabe, ciuperci deshidratate, seminÅ£e de floarea soarelui, pâine cu seminÅ£e, morcovi precum ÅŸi alte rădăcinoase. De asemenea, dl. Gheorghitescu Pompiliu aduce produse apicole ÅŸi un amestec de catină uscată cu miere, ideal pentru fortificarea organismului în sezonul rece.

Totodată, la târg se va mai găsi È™i zacuscă, dulceaÅ£a de afine, trandafir ÅŸi capsuni, zarzavaturi ecologice - pătrunjel, rucola, cicoare, fasole, cartofi.