Cea de-a 33-a ediÅ£ie a Târgului de a ASAS celebrează ziua ursului - 4 - 6 februarie 2011

Luna februarie debutează cu „ziua ursului”, o sărbătoare cu data fixă 2 februarie care deschide Anul Nou Viticol ÅŸi Pomicol. Este în calendarul popular ziua din mijlocul Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martiilor de Iarnă (Banat). În calendarul creÅŸtin ortodox pe dara de 2 februarie se celebrează Întâmpinarea Mântuitorului nostru Isus Hristos. În această zi, ursul este celebrat de crescătorii de oi, dându-i o pulpă de viÅ£el ÅŸi i se zice cu respect, Al Bătrân, MoÅŸ Martin, MoÅŸ.

„AÅŸa se ÅŸtie din bătrâni că pe 2 februarie, ursul iese din bârlog. Daca-ÅŸi vede umbra, adică e timp frumos, soare, intră în bârlog, pentru că iarna va mai dura patruzeci de zile, aÅŸa se zice, dacă e ceaţă ÅŸi înnorat, dărâmă bârlogul, trage o joacă ÅŸi merge în pădure semn că iarna e pe sfârÅŸite. Noi luam resturi de la tăierea animalelor le lăsăm ursului, adică MoÅŸului Martin ca mulÅ£umire pentru că ne-a ocolit animalele”, ne spune Vasile MuÅŸetescu din comuna Åžimon, judeÅ£ BraÅŸov.

Debutul lunii Făurar în calendarul popular e o prorocire pentru belÅŸugul viÅ£ei de vie ÅŸi pomilor fructiferi începe “Arezanul viilor” – anul viilor o sărbătoare cu nume turcesc , Gurban, care înseamnă sacrificiul unui animal întreg ÅŸi împărÅ£it participanÅ£ilor, în vechime se poate să se fi jertfit o oaie sau un berbec. „Se sacrificau coarde uscate ale viÅ£ei tăiate cu an înainte ÅŸi produsul, vinul erau aruncate în foc.” se precizează în cartea „Sărbători ÅŸi obiceiuri româneÅŸti” de Ion Ghinoiu.

Produse mai hrănitoare şi mai calde

 Ce am aflat despre consumul de unt: “O alta grasime deosebit de utila tot timpul anului, dar mai ales in sezonul rece, este gheea."Ghee" este denumirea originala Ayurvedica, iar la noi mai este cunoscut drept "unt clarificat". Nu trebuie să ne speriem fiindca are provenienţă animală, căci aduce numeroase beneficii. Câtea dintre acestea sunt: hraneÅŸte toate Å£esuturile, creÅŸte vigoarea organismului, este intineritor, antioxidant, antitoxic, este bun pentru memorie, pentru ochi (atât în administrare internă, cât ÅŸi externă), pentru persoanele slăbite, în unele afecÅ£iuni psihice (ex: iritabilitate), înmoaie ÅŸi înfrumuseÅ£ează pielea, lubrifiază mucoasele ÅŸi face vocea mai bună, ajută la scaderea colesterolului (persoanele cu afecÅ£iuni cardiace pot consuma 2-4 linguri pe zi, beneficiind de proprietatile sale curative). Este recomandat pentru toate vârstele, atât copiilor, cât ÅŸi bătrânilor; dă gust plăcut alimentelor în care se adaugă. Gheea nu mucegăieÅŸte, nu râncezeÅŸte, nu se produc alte degradări, indiferent cat ar fi păstrat, chiar ÅŸi la temperatura camerei. Textele sanscrite vechi spun ca gheea corect preparat poate rezista timp de 400 de ani.” (formula-as.ro)

Fructe, legume proaspete ÅŸi muguri de brad le gasiÅ£i la târgul din parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi silvice

Vitaminele necesita o atentie deosebita in sezonul rece. Fructele si legumele proaspete autohtone sunt mai putine decat vara, dar le găsiÅ£i săptămână de săptămână în parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice”, mere ÅŸi suc de mere din comuna VoineÅŸti, judeÅ£ul DâmboviÅ£a.

“Pe pat de bălegar pregătit încă din octombrie în solarul din comuna ScăriÅŸoara, Olt am semănat din 1 octombrie ÅŸi apoi plantat salată verde, este naturală 100%, aÅŸteptam cumpărătorii să vină să cumpere ÅŸi să vadă ce gust deosebit are o astfel de salată crescută pe pământ ÅŸi bălegar, ÅŸi irigată de 2 ori. Avem ÅŸi spanac, ridichii de 2 luni, le-am semănat pe 1 decembrie, pătrunjel ÅŸi mărar proaspăt ÅŸi ceapă verde. Un remediu natural pentru un anotimp aÅŸa de geros”, ne precizeză Valentin Vasile din ScăriÅŸoara, OLT.

În ţările nordice, sursa principala de vitamina C pe timpul iernii o reprezintă acele de pin sau brad, care sunt consumate crude. La noi, un sirop bine preparat din vestitii muguri de brad poate fi de mare folos. Din comuna Palanca, judeÅ£ Bacău, de la Miercurea Ciuc sau de la participanÅ£ii din MaramureÅŸ puteÅ£i cumpăra acest recomandat sirop.

Burduf de 100 kg la ediţia a 33-a

“La ediÅ£ia de final de ianuarie 2011 am adus un burduf cu brânză de aproximativ 70 Kg, ediÅ£ia aceasta, a 33-a m-a ambiÅ£ionat ÅŸi cred ca va ajunge la 100 kg. Vă invităm să gustaÅ£i ÅŸi să alegeÅ£i, fie să serviÅ£i brânza simplă, cu mămăligă, cu unt, cu ou ÅŸi în alte mâncăruri care dau un gust aparte punând câteva bucăţi de brânză de burduf. PreÅ£urile sunt pentru toate buzunarele iar calitatea este foarte bună. Vă aÅŸteptăm la unicul târg săptămânal de la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice” a precizat producătorul Dorin TiÅŸcă din comuna Bran.

Cei patru producători din AsociaÅ£ia Crescătorilor de Ovine ÅŸi Ecvine care deÅ£in atestate de produse tradiÅ£ionale de la Bran vă aÅŸteaptă cu diferite ÅŸi variate specialităţi din brânză de oaie ÅŸi vacă.

Ciorba de salată cu afumătură – premieră la ediÅ£ia a 33-a

Doamna Elena Poponeci din comuna Åžirnea, judeÅ£ BraÅŸov ne invită la o mâncare caldă, plină de energie pentru acest anotimp friguros. Ingredientele se pot cumpăra la sfârÅŸitul săptămânii din Parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice.

“E o mâncare foarte sănătoasă. Se spală bine, bine salata. Într-o oală călim bine ceapa, tăiem salata ÅŸi o punem peste ceapă ÅŸi secretul consta în punerea unor bucăţi de slănină afumată, punem capacul ÅŸi le lăsăm la înăbuÅŸit.

Separat se face o „papară”, aÅŸa îi spunem noi la omletă din slăninuţă afumată, 1- 2 ouă dar numai gălbenuÅŸurile. Peste salată ÅŸi ceapă se pune apă ÅŸi se lasă la fiert, când sunt gata se pune papara ÅŸi smântână după preferinţă. Se taie mărar verde si se pisează usturoi. Când e gata se închide focul ÅŸi se pune mărarul ÅŸi usturoiul. După gust se pune oÅ£et, piper ÅŸi sare. Nu-i aÅŸa că v-am făcut poftă?”.

Celebrarea “Zilei Ursului”

“ Pentru că a fost pe 2 februarie a fost“ Ziua Ursului” o să pregătim un viÅ£el din ferma noastră din comuna FolteÅŸti, judeÅ£ul GalaÅ£i pentru că dorim să aducem ceva nou la începutul acestei lunii pe lângă produsele noastre tradiÅ£ionale: cârnaÅ£i ciobăneÅŸti afumaÅ£i tradiÅ£ional din carne de oaie si de vita, cârnaÅ£i vânătoreÅŸti afumaÅ£i tradiÅ£ional din carne de vita, carne de porc, slănina, amestec de sărare, condimente, costiţă ţărănească afumată tradiÅ£ional precum ÅŸi multe alte bunătăţi. Pe toate le puteÅ£i cumpăra sub sigla BUN GUSTOS ÅžI NATURAL!

La ediÅ£ia a 33-a o să aducem muÅŸchi de viÅ£el umplut îl vom prepara învelindu-l în mirodenii ÅŸi Å£inut o săptămână pentru frăgezire în camera de frig. Apoi pe jăratec îl vom coace timp de 6-7 ore.  Vom pregăti ÅŸi o ruladă din ficat de viÅ£el, foarte bun ÅŸi foarte sănătos. Vă aÅŸteptăm la Agronomie” ne precizează Maria VerdeÅŸi de la AF DRUICÄ‚.

Înscrieri pentru atelierul de creaÅ£ie gastronomică

 La prima ediÅ£ie din 2011 am inaugurat un atelier de creaÅ£ie gastronomică iar bucureÅŸtenii de toate vârstele au fost invitaÅ£i de producători să înveÅ£e din secretele preparării produselor prezentate de-a lungul anului 2010, la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice "Gheorghe Ionescu SiseÅŸti". Vă aÅŸteptăm să vă înscrieÅ£i la atelierul de creaÅ£ie gastronomică la adresa ateliergastronomic @ gmail.com.

Producătorii vă vor răspunde la orice întrebare legată de gastronomie locală, o ofertă bogată cu produse ÅŸi cu oferte gastronomice de la participanÅ£ii din mediul rural din următoarele judeÅ£e prezente la târg:

ArgeÅŸ, Bacău, Bihor, BotoÅŸani, BraÅŸov, Brăila, Buzău, CălăraÅŸi, ConstanÅ£a, Covasna, DâmboviÅ£a, Dolj, GalaÅ£i, Giurgiu, Harghita, IalomiÅ£a, MaramureÅŸ, MehedinÅ£i, NeamÅ£, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vrancea.

 Sâmbăta 5 februarie ÅŸi duminica februarie, începând cu ora 11, doamna Gabriela Mateiuc, din sat Tocileni din comuna Stăuceni, judeÈ›ul BotoÈ™ani, va prezenta o noua reÅ£etă “GogoÅŸi din Moldova“ la atelierul de creaÅ£ie gastronomică ÅŸi o va oferi vizitatorilor.

 "Vă aÅŸteptăm să gustaÅ£i cele mai bune gogoÅŸi, aÅŸa cum ÅŸtim noi să le facem aici în Moldova ÅŸi cu care întâmpinăm la zile de sărbătoare pe vizitatori, urători. Din făină de la moara din Dumbrăveni, judeÅ£ul Suceava o să facem o cocă cu apă, drojdie, zahăr ÅŸi puÅ£in ulei. O să punem ÅŸi arome naturale: coajă de la lămâie sau portocală. Åži vom face gogoÅŸi simple sau cu brânză de vaci dulce cu stafide sau cu caÅŸ ÅŸi mărar. Brânza o aducem din zonă de la un producător  din  Săveni, judeÅ£ul BotoÅŸani.

O să vă invităm si la „POALE în brâu”, tradiÅ£ionale pentru zona noastră care din aceiaÅŸi compoziÅ£ie ÅŸi pe lângă compoziÅ£ia cu brânză, se mai pot umple cu dovleac, cartof sau varză. Invit pe toată lumea să vadă aceste lucruri la Agronomie în atelierul de gastronomie ," ne-a dezvăluit doamna Mateiuc.

În continuare vă prezentăm recomandările noastre pentru ediÅ£ia XXXIII-a a Târgului de produse ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale – produse tradiÅ£ionale înregistrate la Ministerul Agriculturii în Registrul de atestare a produselor tradiÅ£ionale, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 69/2004.

Produse tradiţionale pe care puteţi să le gustaţi şi cumpăraţi de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice:

Din Comuna Folteşti, jud. Galaţi de la S.C. DRU AGRO S.R.L:

CârnaÅ£i ciobăneÅŸti afumaÅ£i tradiÅ£ional din carne de oaie si de vita, ÅŸi cârnaÅ£i vânătoreÅŸti afumaÅ£i tradiÅ£ional, costiţă ţărănească, slăninuţă ţărănească afumată tradiÅ£ional,m pastramă ţărănească de porc, pastramă ciobănească de oaie afumată tradiÅ£ional obÅ£inută din pulpă de oaie, sare ÅŸi condimente naturale Cotlet haiducesc afumat tradiÅ£ional obÅ£inută din cotlet de porc, amestec de sare ÅŸi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunÅ£ită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru) etc.

Din Sat Ghilieni, judeţ Covasna de la LARAPINTA IMPORT-EXPORT S.R.L vă aşteptăm la:

Ceafă de porc a la Chilieni
Cotlet de porc a la Chilieni
Piept de porc a la Chilieni
CârnaÅ£i cu boia a la Chilieni
CârnaÅ£i tradiÅ£ionali a la Chilieni
Salam de casă a la Chilieni
Salam cu boia a la Chilieni
 Produse tradiÅ£ionale pe la care le aducem la târgul de la Agronomie sunt din zonele locuite de maghiari, a căror tradiÅ£ie s-a păstrat din cele mai vechi timpuri, reÅ£etele fiind transmise din generaÅ£ie în generaÅ£ie. Ingredientele utilizate pentru gust ÅŸi aromă sunt numai produse naturale tradiÅ£ionale, folosite în proporÅ£ii optime pentru obÅ£inerea savorii inconfundabile a preparatelor. Condimentate cu piper, chimen, usturoi ÅŸi boia, sărate ÅŸi lăsate la maturat într-un ciubăr confecÅ£ionat din lemn de esenţă tare, afumate în curent de fum, prin arderea rumeguÅŸului din lemn de fag, produsele tradiÅ£ionale sunt lăsate la uscat timp de 14 zile. La realizarea produselor tradiÅ£ionale nu sunt folosiÅ£i aditivi si adaosuri alimentare„ ne precizează domnul Lorentz reprezentantul firmei LARAPINTA.

Din comuna Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj de la SICILIANA S.R.L., sunteţi aşteptaţi la:

Carne de porcine “Silvania”
Ceafă legată si afumată
Pecie lungă afumată
Clisă afumată
Salam “CordiÅŸ”
Din comuna LăpuÅŸel, judeÅ£ MaramureÅŸ, firma SC TOTO SRL vă îmbie la produse tradiÅ£ionale ÅŸi o parte ÅŸi ecologice din carne de porc si vită. Cele tradiÅ£ionale:

CârnaÅ£i de casă TOTO LăpuÅŸel,
Slănină de casă TOTO Lăpuşel
Jambon afumat TOTO Lăpuşel
Cârnăciori ardeleneÅŸti TOTO
Coaste afumate TOTO
Tobă de casă TOTO
Pate de casă TOTO
Pâine de casă TOTO
Pâine de mălai Toto
Pogăcele cu jumări ToTo
“Vom marca ÅŸi noi ziua ursului pregătind câteva produse din carne de vită special pentru această a 33-a ediÅ£ie. O să fie pregătit cum ne-au învăţat bunicii noÅŸtri aici în MaramureÅŸ.” Face invitaÅ£ia Ion Tătăran, PreÅŸedintele AsociaÅ£iei Producătorilor de produse tradiÅ£ionale ÅŸi ecologice din MaramureÅŸ

Din comuna Topoloveni, judeţ Argeş firma SC SONIMPEX SERV COM SRL vă aşteaptă la binecunoscutul produs tradiţional Magiun natural din prune MAGIUNUS SCORILLOS şi la Prune deshidratate.